Teoria clasei de lux

  • Editia I 2009 - hardcover
  • Traducator: Smaranda Nistor
  • 14.5 x 20.5 cm
  • 344 pagini
  • Pret: 66,47 lei
  • ISBN: 978-973-1931-16-6
  • Disponibilitate: În stoc
66,47 lei
+ Adaugă la wishlist
  • Teoria clasei de lux de Thorstein Veblen este a patra carte din Co-lecţia de economie, un proiect realizat în parteneriat cu Business Magazin şi susţinut de OTP Bank – o selecţie de cărţi “clasice” despre principiile de funcţionare a economiei.

    Munca este brăţară de aur, se spune. Dar nu e greu să vezi că unii muncesc, iar alţii doar poartă brăţara. Despre cei din urmă Veblen vorbeşte în Teoria clasei de lux:despre cei care îşi fac o slujbă din a nu munci.

    O viaţă fără griji, în care principalul scop este acela de a pierde vremea. Dar nu oricum, ci cât mai spectaculos. De aici şi consumerismul, căruia Veblen i-a dat potrivitul nume de „consum ostentativ”.

    Hainele, hrana, arta, chiar şi partenerul de viaţă sunt semne ale bunăstării şi ele trebuie să fie cât mai bătătoare la ochi. Se dă o luptă între clasa industrială, al cărei motor este instinctul artizan, şi clasa de lux, dominată de instinctul de pradă – altfel spus, între cei care fac şi cei care îşi arogă dreptul de proprietate. Iar cei din urmă, ne spune Veblen, sunt mult mai adaptaţi pentru supravieţuire.

    Depăşind cu mult economia politică, Teoria clasei de lux, publicată în 1899, şi-a depăşit cu mult şi propriul timp, fiind azi o lectură absolut obligatorie.

    "Veblen ignoră convingerea curentă că, în principiu, o carte de teorie economică şi una de teorie a culturii nu pot avea prea multe lucruri în comun. Sau că, dacă au, atunci ar trebui probabil ca întâlnirea lor să producă o abordare militantă – în cazul de faţă, o lungă demascare a viciilor burgheziei şi a exceselor societăţii de consum. Veblen nu propune însă revoluţii anticonsumiste; tot ce face e să descopere şi să eticheteze realitatea, cu stilul lui ne-american de a scrie."

    Crenguţa Nicolae, Redactor şef adjunct, Business Magazin

    "Veblen satirizează consumul de dragul consumului, în care nu se aplică legea utilităţii marginale şi unde singurul scop al consumului este acela de a epata, de a parveni sau de a confirma un anume statut social. O carte scrisă în 1899 în America este foarte actuală pentru România anului 2009, pentru că la acel nivel de capitalism primitiv ne găsim astăzi în economiile emergente. Şmecherii cu maşini sport roşii şi piţipoancele cu aspiraţii, capitaliştii îmbogăţiţi de stat, cafenelele din Dorobanţi, vilele din Pipera şi tricourile cu un crocodil pe piept – iată tot atâtea simboluri ale capitalismului românesc şi ale elitei economice de la noi, pe care le veţi vizualiza cu ochii minţii citind cartea lui Veblen, deşi scrisă într-un alt timp şi spaţiu. Peste tot însă clasa de lux, oriunde şi oricând, a dat societăţii mai puţin decât a luat de la ea."

    Liviu Voinea, Director Executiv, Grupul de Economie Aplicată
  • Prefaţă 
    Prefaţa autorului 
    1. Introducere 
    2. Rivalitatea pecuniară 
    3. Luxul ostentativ 
    4. Consumul ostentativ 
    5. Etalonul pecuniar al modului de viaţă
    6. Canoanele pecuniare ale bunului-gust 
    7. Îmbrăcămintea ca expresie a culturii pecuniare
    8. Scutirea de productivitate şi conservatorismul 
    9. Conservarea trăsăturilor arhaice 
    10. Supravieţuiri moderne ale bravurii 
    11. Credinţa în noroc 
    12. Practicile religioase 
    13. Supravieţuiri ale interesului fără invidie 
    14. Studiile superioare ca expresie a culturii pecuniare

  • Thorstein Veblen (1857 – 1929) este unul dintre cei mai cunoscuţi sociologi şi economişti americani, numărându-se printre întemeietorii curentului instituţionalist în ştiinţele sociale. În cultura americană contribuţia lui este şi una filologică: născut într-o familie de norvegieni stabiliţi în SUA, cititor împătimit, a tradus câteva saga în engleză. A studiat filozofie la University of John Hopkins, unde l-a avut ca profesor pe cunoscutul semiolog şi filozof american Charles S. Peirce. În 1884 şi-a susţinut doctoratul la Yale.

    Îşi începe târziu cariera academică, după şapte ani petrecuţi la ferma părinţilor, 
    în Minnesota. În 1892 predă la University of Chicago, apoi la Stanford şi la University of Missouri.

    Convins că economia face parte din cadrul mai larg al disciplinelor ce au 
    în centru studiul omului, Veblen introduce în ştiinţele sociale contribuţia darwinismului, dar şi a pragmatismului, aducând astfel la zi analiza economică, pe care o vede în strânsă legătură cu antropologia, sociologia, filozofia 
    şi istoria. Teoretician neortodox, protestatar, a devenit cunoscut şi apreciat mult mai târziu. Ideile lui sunt expuse încă din prima sa carte, care e şi cea mai cunoscută, Teoria clasei de lux (1899).

    A mai scris The Theory of Business Enterprise, The Instinct of Workmanship and the State of the Industrial Arts, The Higher Learning in America.

  • Adaugă primul comentariu al acestui produs